visez

Cateodata ma trezesc ca rad singur, ca prostu in mijlocul unei discutii…problema vine de la faptul ca se intampla ca mintea mea sa viseze exagerat de mult, pur si simplu, exagerat de mult…si sa rad singur,  sa ma trezesc ca lumea se uita la mine, curioasa: de ce?…problema e ca nu pot sa le explic de ce, pentru ca ma trezesc ca fac niste conexiuni si sar din fanta-n cola si e greu sa explic omului cum mintea mea bolnava a ajuns acolo…cred ca se trage de la Jules Verne, ca am fost fan.

Nu stiu daca are rost sa va zic ce visez ca sunt chestii tampite sau puerile sau imposibile sau mai am de asteptat…depinde de starea de spirit. Curiozitatea mea este daca numai eu fac asa sau si altii…

Odata eram la masa cu sefii mei, se discuta despre olimpiada de iarna si curling (sportu’ cu piatra care o dai pe gheata si freci la mop ca sa aiba aderenta) . Discutia era serioasa si eu am inceput sa rad…ca m-am gandit eu, ca curling-ul e compus din cur si ling, si era un lingau la masa cu noi si ca ce tare ar fi daca as zice ca cur ling-ul e sport national la noi in tara si ca el e un debutant cu un viitor promitar si ceilalti ar rade. Apoi  ma gandeam ce tare ar fi sa am eu masina sefului si daca as cobora din ea in fata prietenilor din liceu, oare pizda aia care nu s-a combinat cu mine ca nu aveam masina acum ar sari pe mine…si cand cobor din masina sa fiu imbracat cu adidasi albi si toti sa fie impresionati, si sa am stroboscoape si sirena de politie, dar sa nu fiu politai…oare diriginta mea ar fi impresionata?! Dar daca pe langa masina aia, as avea si un jeep pizdos…deci vedeti in ce hal pot sa aberez in visare?

Numai eu?!